Primele zile de viata. Cum primim nou-nascutul in viata noastra

Cand sarcina se apropie de final toate mamele traiesc nerabdarea de a vedea fiinta care timp de 9 luni le-a incantat cu senzatii nebanuite tot trupul. In acelasi timp fiecare viitoare mama vrea sa stie ce are de facut atunci cand in sfarsit minunea se va intampla si cum va proceda mai departe astfel incat noul membru al familiei sa beneficieze de cel mai bun mod educativ cu putinta.
Din momentul nasterii viitoarea mama joaca cel mai important rol pentru copil atat in ceea ce priveste alimentatia cat si dezvoltarea atasamentului timpuriu, precum si obiceiurile si tabieturile bebelusului. Inca din spital, uneori chiar imediat dupa nastere, acomodarea celor doi protagonisti incepe sa-si spuna cuvantul, este vorba de obisnuita mamei de a tine in brate bebelusul, de a invata atat ea cat si nou-nascutul tehnica alaptatului, acomodarea cu un program redus de somn dar si cu preocuparile si grijile inevitabile unui astfel de eveniment.
Cand in sfarsit are loc externarea din spital (perioada de spitalizare la femeile care au nascut pe cale naturala este de aproximativ 3 zile iar la cele cu operatie cezariana de aproximativ 5 zile), familia se pregateste sa intampine noul membru al familiei.
Prima zi acasa cu bebele
Medicul pediatru (medicul de familie al copilului) va face un prim consult medial la domiciliul copilului. Vor fi necesare: certificatul de nastere, scrisoarea medicala din spital, carnetul de vaccinare.
Parintii ar trebui sa fie pregatiti pentru prima baita de acasa a bebelusului. Vor avea nevoie de un termometru de baie, o cadita, ceai de musetel, un burete sau tifon, sampon de bebelusi (Jonsons, Dalin, Nivea sau altele), crema sau ulei de bebelusi, prosop mare pentru tamponat si uscat copilul, hainute, Bepanthen, scutece (Pampers sau oricare alta firma pentru copii), servetele umede si multa, multa rabdare. Prima baita in familie poate fi un motiv de tensiune pentru parinti datorita lipsei de experinta, buricului care inca nu a cazut si care nu trebuie sa se ude, tipetelor de neinteles ale micutului, motiv pentru care este recomandat ca proaspata mamica sa fie ajutata pentru inceput de o persoana care a mai facut lucrul acesta (bunica sau o alta mamica, care va avea o atitudine incurajatoare).
Ora de baita este, in general, aleasa de parinti in functie de ritmul familiei, cu toate acestea, trebuie pastrata rutina a baitelor zilnice. Daca baia este facuta in intervalul orar 19.00 si 20.30, parintii vor avea timp si de celelate activitati casnice solicitante.
Ritualul de adormire
In ceea ce priveste ritualul de adormire, mamele se dovedesc a fi cele mai inventive fiinte, cu toate acestea nu trebuie sa devina sclavele propriilor copii. Este extrem de important ca inca din prima noapte nou-nascutul sa dorma in camera lui, special amenajata si adaptata, in patut cu bare de protectie inalte. Bebelusul se va trezi de mai multe ori pe noapte intrucat i se face foame, motiv pentru care in camera lui trebuie sa existe un fotoliu confortabil pentru alaptat. Nu este necesar sa adoarma cu lumina aprinsa deoarece bebelusii nu au frica de intuneric. Se dovedesc utile pentru adormire: cantece de leagan, cuvinte frumoase spuse cu voce calda, o muzica in surdina, leganatul, etc.
Este foarte importanta odihna proaspetei mamici! Ori de cate ori doarme copilul si mama trebuie sa se odihneasca pentru a prinde forte si a fi plina de energie si entuziasm atunci cand copilul este treaz.
Pe langa toate aceste aspecte practice, parintii trebuie sa mai stie ca nimic nu-i pregateste mai bine pentru acest unic eveniment decat propria lor disponibilitate si angajare in rolul de parinte, sentimentul ca sunt capabili, sentimentul de iubire fata de copil si familie.  

Succesul are o cheie, iar cheia tu o tii la breloc

A raspunde adecvat unei nevoi inseamna a o identifica si a o intelege. Nevoile umane sunt in mare parte fiziologice. Organismul ne cere hrana, odihna, miscare, sex. Pana aici nimic nou! Pe masura ce devenim indivizi autonomi, creierul nostru solicita mai multa informatie dar in acelasi timp semnalizeaza si mai multe nevoi, pe care, cu necesitate trebuie sa le satisfacem pentru a ne simti bine. Dar ce inseamna de fapt starea de bine? Starea de bine este un sentiment extrem de complex pentru ca-si trage radacinile din mii de alte stari, emotii si sentimente. Fiecare celula umana are rostul ei si fiecare sinapsa neuronala, fiecare actiune, fiecare activitate, fiecare gand care ne trece prin cap sunt importante si semnificative. Cum sa fie toate in armonie, cu atat mai mult cu cat mediul in care traim este foarte complex si complicat, dar nu doar al nostru ci si al fiecarei persoane cu care ne intalnim? S-ar putea spune ca este din ce in ce mai greu sa “supravietuim” ca specie, tocmai datorita acestei complexitati la care am ajuns. Toate bolile somatice au ca factor declansator sau predispozant o perturbare a armoniei, la un anumit nivel, a acestui extraordinar sistem care este omul.

Asa cum am spus, nevoile umane sunt tot mai variate, a raspunde la ele inseamna a invata sa traiesti! Omul are darul de a-si crea tot felul de nevoi artificiale: de a vorbi la mobil, de a folosi laptolul, de shoping, de filme, de Coke Cola, de superstaruri, de masini scumpe, de internet, de Facebook, de cuptor cu microunde, de jocuri in retea, de teren pe Luna, etc. Cum sa nu te simti frustrat, din cand in cand, in aceste conditii? Dar cum ramane cu trebuintele de “baza”, cele care ne dau cea mai mare satisfactie si implinire, au trecut ele pe un plan secund sau le-am uitat? Prietenii, intemeierea unei familii, copiii, caminul, activitatea profesionala, pot aduce mii de zambete pe chip zi de zi!

Secretul succesului este nu sa ai cat mai multe haine scumpe pe care sa le afisezi prin mall-uri ci cum sa inveti sa-ti dezvolti abilitatea de a prioritiza propriile tale nevoi astfel incat satisfacerea lor sa te puna in armonie cu tine si cu mediul in care traiesti.

Frica de intuneric

Fricile sunt printre cele mai frecvente stari emotionale pe care le traim. Orice om simte teama sau frica in anumite contexte de viata. Prin urmare, daca este atat de natural sa experiementam teama uneori, atunci de ce ne-ar deranja acest lucru?

Frica de intuneric ne paralizeaza toata fiinta, umbrele sunt transformate in monstrii, sunetele sau soaptele sunt inspaimantatoare, obiectele din jur par foarte periculoase la atingere, mirosul ne insala, ca si cum toate perceptiile noastre ne pun intr-o alerta continua si ne anunta cat de mare este pericolul din jurul nostru. Dar cum se face ca in timpul zilei toate isi recapata conturul binecunoscut si familiar pe care mintea nostra il decodifica ca atare?

N-am aflat noi, inca de mici copii, ca “balaurul” se ascude tocmai in camera cea mai intunecoasa? Ca vampirii isi aleg victimele la miezul noptii? Ca toate crimele in serie se petrec pe intuneric si fara prea multe zgomote si indicii? Ca misterul noptii este de nepatruns si lasa loc imaginatiei sa zburde?

Iata cum, mereu si mereu, creierul nostru primeste informatia: intunericul este extrem de periculos! Si pentru ca suntem programati cu instinct de aparare si conservare, ne “protejam” cum putem mai bine de pericolul din jurul nostru. Totul este interpretat ca fiind periculos pentru ca gandirea nostra nu are alternative.